Din extemporalele copiilor...deh

Apa
Apa pe noi cât si pe celelalte ne ajutã la hrãnirea organelor care fãrã apã noi nu am putea face nici o mâncare.
Apa în general este de formã lighidã.
Apa poate lua si o formã solidã si alta de abur, în formã solidã o ia odatã ce temperatura e sub -0° iar în formã de abur o ia atunci când temperatura e de cel putin 10-20°.
Apa dupã cum stim pânã acum a luat trei mari forme, din lighid în solid, din solid în lighid, din lighid în abur, din abur în lighid prin ploaie. Deci acum noi ne putem da seama cã face o rotatie prin cele 3 mari transformãri cum s-ar spune face o miscare prin cele trei transformãri.
Apa stim cã este mai grea ca petrolul din-tro experentã fãcutã acasã, punem în-trun pahar jumate cu apã si punem jumate cu petrol si se distileazã una fatã de alta care apa trece la fund si petrolul rãmâne la suprafatã. Noi în tarã mai gãsim si apa mineralã care o consumãm la recomandarea medicului sau sub formã de spritz si o gãsesti în majoritate în statiunile de odihnã. Aceastã apã este consumatã atât de noi cât si de turisti de peste hotare.
 

Orase moldovenesti
Autorul descrie orasele care s-au înãltat în moldova ele s-au construit în timpul nostru. Orasele din Moldova sunt foarte numeroase la numãr, cum este Iasu si alte orase mari si frumoase care le plac strãinilor foarte mult de frumusetile din Moldova, Moldova în trecut era o ruinã foarte imensã adicã mare care în timpul lui Mircea cel bãtrân oamenii ziceau cã apãrã aceastã ruinã si s-au tinut de cuvânt care si azi mai existã dar mai putin dar tot mai sunt urme din care se vede cã moldoveni au luptat cu atâta eroism pentru pãmânt uni chiar si-au jertfit viata pentru pãmânt din cauza aceasta populatia nu era prea mare dacã în trecut nu ar fi murit atâtea vieti omenesti înseamnã cã azi Moldova ar fi foarte mare atât de imensã cã ar întrece si orasul Bucuresti. În Moldova este o veche populatie ca în trecut. Moldova este foarte veche de sute de ani au fost bãtãli asa de multe încât nu lasã omul sã trãiascã. La 1848 oameni sãraci si si de tot felul în afarã de cei care erau bogati au strigat (vrem pamânt). Toate comitetele au început sã se retragã atunci ca sã treacã timpul.
 

Stefan cel Mare si Vrâncioaia
Este vorba despre o femeie vãdanã care avea sapte feciori si atunci când torcea pe prispã s-a oprit un cãlãret si a spus eu sunt Stefan turci neau învins. Si noi iam învins pe turci fiindcã peunul la omorât cu sabia adicã la tãiat la gât si atunci Stefan cel Mare sa dus cu calul la el si-a spus ia uite cum îi curge sânge si au venit ceililanti colegi de-ai lui si-a zis si ei ia uite cum îi curge sânge. Atunci Stefan cel Mare a plecat si calul era plin numai de spumã si sa întors la castel si Stefan era rãnit la mânã cãlare pe cal si Stefan a ciocãnit în poartã si a spus eu sunt Mamã dãmi drumul sã intru fincã sunt rãnit la mânã. Dar dãschideti poarta nu vezi cã turci ne conjor bine am sãt dau drumu ce binimi pare fincã si calul îngheatã de frig si pânã la urmã ia dat drumu.
 

Conditiile care au favorizat centralizarea statului francez
Centralizarea înseamnã ceva care nu lasã pe altul în pace. Conditiile care au favorizat statului Franceze sunt : regele Filip al II-lea care a domnit între ani 843 si 987. Filip al IV-lea cãruia i se mai spunea Filip cel Frumos. Filip al II-lea a purtat multe rãzboaie cu turci. Filip al II-lea a întemeiat capitala la Paris cã pânã atunci nu era deloc. Dupã moartea lui Filip al II-lea a fost domnia lui Filip al IV-lea care a fãcut tot ca Filip al II-lea.

Marile descoperiri geografice si urmãrile lor
Renasterea
Rusia în secolele XIII-XVI
De la secolul XVI-XVII urmãrile descoperirii geografice au fost descoperite de cãlãtorul român Magelan. Magelan a trecut prin multe insule. Cãlãtorul român Magelan a cunoscut teritoriul insulelor unde sa dus el. Magelan a fost îîntr-o insulã ca insula Filipile. Pe Magelan la omorât o oaste întreagã care la asteptat chiar pe drumul pe care mergea el. Dupã ce la omorât pe Magelan el a fost aruncat într-o insulã ca insula Filipile. Magelan pânã ce nu muri el a pictato pe Gioconda. Gioconda era o femeie care care a fost si ea una din cele cea descoperit mari descoperiri geografice. Gioconda a rãmas ca una dintre cele mai frumoase picturi în viata poporului nostru. Alt cãlator român a fost si Ivan al IV-lea zis si Ivan Turbincã care a fost deopotrivã cu Magelan. Ivan al IV-lea a trecut prin multe insule ca Magelan si a descoperit si el insule foarte multe. Ivan al IV-lea a fost omorât în insula Filipile. Urmãrile marilor descoperiri geografice. Dupã marile descoperiri geografice a fost si urmãrile marilor descoperiri geografice. Aici în urmãrile decoperiri geografice a fost iarã ca conducãtor român Ivan al IV-lea si Magelan. Ivan al IV-lea îi era lui în minte si ca amintire insula Filipile pentru cã acolo a murit Magelan si la aruncat tot în insula Filipile. Ãstia doi cãlãtori ca Magelan si Ivan al IV-lea îsi mai aduc aminte si de Gioconda care si ea a fost sã descopere multe insule si cã insula cea mai însemnatã este insula Filipile unde a murit cãlãtorul român Magelan. Acesti trei cãlãtori români ca Gioconda, Magelan si Ivan al IV-lea rãmân în inima poporului nostru. A mai fost si un alt cãlãtor român ca Filip al II-lea si el a descoperit insule multe si cea mai însemnatã insulã a fost insula Filipile, în care a fost Magelan. Un alt cãlãtor român a fost Filip al III-lea care a descoperit si el multe insule si cea mai însemnatã insulã a fost insula Filipile. Al cincilea cãlãtor a fost Filip al IV-lea care ... (lucrare neterminatã).
 

Dictatura lui Cezar
Noi caracterizãm dictatura lui Cezar astfel : Dictaturã s-a numit legea secretã pe care o fãcuse el cu colegi sãi Cassus si Pompei pentru cã colegi sãi au murit în rãzboaie. El când se fãcuse domn al acestui stat cucerise multe state si le fãcuse orase Romane. De acea Cezar a format statul roman în monarhie. Si aproape toate legile pe care le fãcea le vota populatia, iar cererile pe care le fãcea populatia le vota el. De acea a fost numit al saptelea om al luni - Iulie.